Metamorfoza misca Universul
“Totul se schimba, nimic nu piere… Nu este nimic care sa ramana in aceeasi stare in tot universul. Toate curg si orice forma intruchipata este trecatoare“. (Publius Ovidius Naso – Metamorfoze, cartea XV)
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Cu mult timp in urma, dupa creatia lumii, poetul latin Publius Ovidius Naso scrie un poem in care dezvaluie tot universul; parcurgand diferite secole, compune o adevarata enciclopedie a naturii. Erau vremuri in care literatura si stiinta mergeau inca brat la brat, motiv care a dat nastere unui minunat tratat de biologie poetica intitulat: METAMORFOZE.
O epopee de factura cu totul originala, 15 carti in hexametri cuprinzand 250 legende (un om sau o zeitate se transforma intr-un animal, intr-o planta sau o constelatie, in urma unor intamplari deosebite), desfasurate cronologic, de la formarea universului pana la apoteoza lui Cezar, divinizat ca o constelatie.
Metamorfoza este principiul lumii dupa Ovidius, o lume a multiplului, pentru ca unitatea umana e distrusa prin transformarea in diversele aspecte pe care le poate imbraca natura: plante, copaci, animale, pietre, stele. Metamorfoza apare ca o piesa de teatru in care se joaca viata insasi, un joc impotriva tragismului pieirii, un mijloc de aparare.
Oameni care se transforma in animale, plante, pietre, zeitati care imbraca trupuri umane pentru a deveni vizibili… In mitologia clasica si in multe traditii populare, universul este zugravit ca un organism unic in care metamorfozele par sa ne sugereze ideea substantiala de continitate a naturii, a unui fir comun care leaga plantele si animalele, oamenii si lucrurile, permitand contactele, schimburile, transformarile.
In toate cazurile, metamorfoza este traita de cei care o experimenteaza pe propria piele, cu o surpriza infinita, acompaniata uneori de frica si oroare. Aceste sentimente contrastante le regasim, cu multe secole dupa Ovidius, intr-una din cele mai fantastice povesti din literatura occidentala, in opera omonima a lui Franz Kafka.
Mitologia ne-a lasat un repertoriu vast de fiinte fabuloase care intruchipeaza forta umana si animala, unite intr-o singura creatura: Triton – zeul cu bust de om si coada de peste; Echidna – fiinta monstruoasa, jumatate femeie si jumatate sarpe; Minotaur – monstrul cu trup de om, cap si coada de taur; Pan – zeul turmelor si pastorilor, jumatate om, jumatate tap; Centaur – fiinta imaginara, cu trup de cal si bust omenesc; Meduza – gorgona carea avea in loc de par, serpi veninosi; Ciclopii – uriasii cu un singur ochi in frunte.
Poetul nareaza legende referitoare la transformarea zeilor in animale, precum si a oamenilor in fiinte necuvantatoare, a animalelor in constelatii. Nu lipsesc povestile de dragoste, conotatiile politice, aluziile la comportamentele si moravurile din vremurile respective.
Opera oglindeste in chip artistic diferite aspecte ale societatii sclavagiste, fiind, alaturi de izvoarele istorice, o pretioasa sursa de informatie, asupra vietii, obiceiurilor si relatiilor sociale din lumea antica.
Prin talentul cu care au fost scrise, prin arta lor, Metamorfozele se citesc cu placere si vor continua sa fie una din cele mai de seama opere clasice.
Articole similare:
Hello, nice day! Your work is incredibly impressive. I never thought that it was probable to accomplish something like that until after I read your content. You undoubtedly offered a great understanding on how this kind of whole system works. I’ll always visit for more tips. Keep it up!
Heya i got to your site by mistake when i was searching bing for something off topic here but i do have say your site is really helpful, like the theme and the content on here…so thanks for me procrastinating from my previous task, lol
[...] In the … Publius Ovidius Naso (43 B.C.-18 A.D.), better known as Ovid in English and Ovidio in …Metamorfoza misca Universul | MetamorfozeTotul se schimba, nimic nu piere… Nu este nimic care sa ramana in aceeasi stare in tot universul. [...]