In limba engleza exista un cuvant straniu si intrigant: SERENDIPITY. Semnificatia lui nu este foarte cunoscuta, dar sunetul acestui cuvant evoca imagini de serenitate si pace, astfel ca, multi il considera purtator de bine.
Calatorind prin lume, se intampla sa-l vezi scris pe firma luminoasa a unui bar sau pe cine stie ce barca acostata intr-un port indepartat. Cateodata l-am auzit intr-o melodie sau ca titlul unui film romantic.
Traducerea cuvantului in limba romana, serendipitate, exista in dictionar, dar nu prea este folosita. In realitate ce vrea sa zica? Serendipity inseamna sa faci, intamplator, o descoperire fericita. Sa gasesti ceva pretios, in timp ce cautai cu totul altceva sau sa gasesti ceea ce cautai, dar intr-un loc si un mod cu totul neasteptat. O eroare fecunda, daca putem sa o numim asa… sa cauti ceva si sa gasesti altceva, cu mult mai interesant.
In lumea anglo-saxona, cuvantul este des folosit si chiar daca majoritatea ii intuiesc semnificatia, putini ii cunosc originea. Cuvantul provine dintr-un vechi basm persan, Cei trei printi din Serendip (numele antic al tarii Sri Lanka), pomenit de Horace Walpole, in anul 1754, intr-o scrisoare adresata prietenului sau Horace Mann.
In scrisoare respectiva, Walpole scria: “Am citit odata un basm amuzant, ce se numea Cei trei printi din Serendip: in timpul calatoriei lor, au descoperit accidental si cu perspicacitate lucruri in a caror cautare nu pornisera: de exemplu, unul din ei descoperise ca un catar chior de ochiul drept trecuse recent pe acel drum, deoarece iarba era pascuta doar pe partea stanga, unde era mai proasta decat pe partea dreapta – acum intelegi ce inseamna serendipity?“
Termenul lansat de Horace Walpole desemna facultatea sau sansa de a gasi o evidenta neprevazuta pentru anumite idei sau (pentru a se referi) la identificarea surpinzatoare a noi obiecte sau relatii care nu erau in mod special cautate.
Serendipitatea joaca un rol foarte important in descoperirile stiintifice si in inventii. Spre exemplu, in sociologie, serendipitatea este un procedeu metodic de observare colaterala a unor manifestari, evenimente sau fenomene care sunt sau par neanticipate, dar care au efecte strategice in contextul unui proiect de cercetare. Accentul este pus pe posibilitatile de descoperire, din intamplare sau datorita perspicacitatii, a unor rezultate importante care nu erau initial cautate. De aceea se numesc rezultate sau descoperiri serendipitale.
Practic, se recunoastea faptul ca multi oameni de stiinta au descoperit intamplator sau cu ajutorul intuitiei, lucruri pe care nu le cautau. E bine totusi sa tinem cont si de cuvintele lui Pasteur care spunea ca “sansa favorizeaza doar mintea pregatita“.
In orice caz, serendipitatii ii sunt atribuite descoperiri stiintifice importante: legea gravitatiei (faimosul mar cazut din pom a lui Isaac Newton), principiul lui Arhimede (cine nu cunoaste celebrul strigat “Evrica”, cand acesta a facut legatura dintre greutatea specifica datorita volumului corpului sau care disloca apa din cada?!) si multe altele.
Serendipitatea, manifestata in parte prin lucruri valoroase sau agreabile care nu sunt cautate, este la indemina tuturor, doar ca unii profita de ea, altii nu. Evenimente ale serendipitatii ne apar tuturor dar, deseori, le consideram evenimente obisnuite, care nu au nimic remarcabil si, prin urmare, nu reusim sa recunoastem si sa apreciem valoarea darului care ni se ofera.
Dar cu o minte libera, deschisa si disponibila, menita sa ne scoata din amagirile si comoditatile pe care singuri ni le impunem zi de zi, ne mai putem bucura inca de minunatele surprize ale vietii.
Nu exista articole similare.